Someşul Rece, arie naturală protejată, Sit "Natura 2000"

Situl Natura 2000 ROSCI233 Someşul Rece, cu o suprafaţă de 8.529 ha, este o arie protejată de mărime medie la nivelul ţării noastre şi în acelaşi timp una dintre cele mai întinse zone sălbatice rămase în cuprinsul Munţilor Apuseni.

Se afla situată în Masivul Gilău – Muntele Mare la latitudinea de 46gr33’53”N şi longitudinea de 23gr6’33”E. Biogeografic se află situată în regiunea Alpină la altitudini cuprinse între 722m şi 1640m cu o medie de 1364m. Administrativ, aria naturală protejată se află în totalitate pe teritoriul Judeţului Cluj.

Forma ariei protejate este alungită desfasurăndu-se pe o lungime de aproximativ 19 km pe orientarea NV-SE. Cuprinde bazinul hidrografic al cursului superior al Râului Someşul Rece (din amonte de satul Răcătău şi până aproape de izvoare) şi al afluentului Irişoara.

Datorită izolării şi a lipsei infrastructurii care să fragmenteze habitatele, starea de conservare este în general bună iar valoarea acestei arii protejate pentru conservarea peisajului caracteristic Munţilor Apuseni dar şi pentru conservarea populaţiilor sursă de mamifere şi păsări mari este foarte ridicată. Ecosistemele cuprinse în arealul ariei protejate sunt în foarte mare măsură naturale.

In perimetrul sitului sunt identificate o serie de mamifere şi păsări specifice zonei pădurilor de deal şi munte, specii rare şi vulnerabile la presiunea antropică.

Habitatele de importanţă conservativă comunitară sunt în număr de 8 şi acoperă 86% din intreaga suprafaţă a sitului. Dintre acestea jumătate sunt habitate prioritare ocupând 20% din suprafaţa totală a sitului.

In perimetrul sitului Someşul Rece, prin Decizia 147 / 1994 a Consiliului Judeţean Cluj au fost desemnate următoarele zone protejate de interes judeţean cu valoare peisagistică: Obârşia Someşului Rece, Cheile Dumitresei, Defileul Someşului Rece, Valea Someşului Rece.

In cadrul sitului au fost identificate urmatoarele clase de habitate: pajisti natural, stepe, paduri de foioase, păduri de conifer, turbării şi mlaştini.

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele tipuri de habitate: 6520 Fâneţe montane – 5%; 6150 Pajiti boreale şi alpine pe substrat silicios – 0,1%; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 1%; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum – 1%; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) – 0,7% - habitat prioritar; 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) – 55%; 7110 * Turbării active - 3% - habitat prioritar; 91D0 * Turbării cu vegetaţie forestieră - 0,5% - habitat prioritar.

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele specii de animale cuprinse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Mamifere: 1352* Canis lupus (lupul), 1361 Lynx lynx (râsul)

Amfibieni: 1193 Bombina variegate (izvoraşul cu burtă galbenă)

Peşti: 1122 Gobio uranoscopus (porcuşorul de vad), 1146 Sabanejewia aurata (dunăriţa), 1163 Cottus gobio (zglăvoaca), 9903 Eudontomyzon danfordi (chişcarul)

Nevertebrate: 1083 Lucanus cervus (rădaşca), 4012 Carabus hampei (cărăbuş)

Alte specii importante de flora si fauna identificate si protejate in cuprinsul sitului:

Mamifere: Felix silvestris (pisica sălbatică), Mustela nivalis (nevăstuica), Mustela putorius (dihorul), Sciurgus vulgaris (veveriţa), Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (căprioara), Lepus europaeus (iepurele), Vulpes vulpes (vulpea), Sus Scrofa (porcul mistreţ)

Reptile: Vipera berus (vipera comună)

Amfibieni: Salamandra salamandra (salamandra de foc)

Pesti: Thymallus thymallus (lipanul)

Nevertebrate: Helix pomatia (melcul de livadă)

Plante: Galanthus nivalis (ghiocelul), Arnica Montana (arnica), Lycopodium clavatum (pedicuţa)

Ameninţări pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului :

Distrugerea cursurilor de apa (în special cel al Someşului Mic) prin amenajări hidroenergetice - amonte de lacul de acumulare Someşul Rece se păstrează ultima portiune a Someşului aflată în stare naturală, în aval (inclusive dupa confluenţa cu Someşul Cald) apa fiind captată în mod repetat pentru hidroenergie. Această portiune rămasă în stare naturală are un potential conservative extrem de ridicat fiind practic unul din ultimele râuri mari bine conservate din Muntii Apuseni. In momentul de faţă, s-a început pe acest sector construirea mai multor microhidrocentrale ce vor afecta grav starea de conservare a celor 4 specii de peşti protejaţi la nivel comunitar dar şi asupra a 3 tiput de habitate prioritare la nivel european.

Fragmentarea habitatelor - considerăm că valoarea conservativă a acestui areal protejat stă în faptul ca reprzintă o suprafaţă întinsă, nefragmentată care poate conserva ecosisteme întregi, functionale, inclusiv speciile de mamifere şi pasari mari care au nevoie de spaţii întinse neafectate de către om pentru a supravieţui şi care aici au importante populaţii sursă.

Se constată şi în zona sitului Someşul Rece tendinţa de a se construi hoteluri, pensiuni şi case de vacant, izolate sau sub forma de sate de vacanţă. Construcţia acestor case de vacant ar trebui limitată la zonele unde deja există construcţii sau la periferia sitului şi nicidecum în habitatele natural. Ca un efect colateral mentionam şi poluarea cu deseuri rezultate din construcţii precum şi cele menajere. Asfaltarea drumurilor ar fi un alt potential pericol care ar produce fragmentarea habitatelor şi ar creste semnificativ mortalitatea accidentală a diferitelor specii de animale. Momentan, în perimetrul ariei protejate nu există decât porţiuni scurte de drumuri asfaltate.

Exploatarile forestiere - In ultimii 15-20 ani in zona au avut şi au în continuare loc acţiuni de exploatere ilegala a padurilor prin extragerea selectivă a arborilor maturi şi valorificabili economic, astfel încât în momentul de faţă marea parte a padurii de conifer si-a pierdut caracterul compact devenind raritură cu vârsta arborilor ce nu trece în general de 10-20 de ani. Alte situaţii identificate în teren: suprafeţe întinse exploatate la ras, inclusive în zone cu pantă mare; distrugerea unor cursuri de apă prin extragerea materialului lemnos prin târâre; depozite de mari dimensiuni de cherestea (dosuri de scândură) şi rumeguş abandonate, ce afectează covorul vegetal şi calitatea solului; o reţea foarte deasă de drumuri forestiere cu distrugerea covorului vegetal, poluarea solului şi a apei; deseuri abandonate de muncitorii forestieri.

Vânătoarea - In ultima perioadă în zonă au fost semnalate cazuri de braconaj atât la vânătoare cât şi la pescuit. Evaluarea efectivelor de animale pentru alocarea cotelor de vânat se fac pe baza unor observaţii superficiale pe teren existand astfel pericolul vânarii unui numar prea mare de animale din diverse specii.

Turismul motorizat - Zona este frecventată des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad: maşini de teren, ATV-uri, motociclete tip enduro. Aceştia nu se limitează la drumurile publice şi forestiere ci pătrund şi in habitate natural afectându-le starea de conservare, favorizand eroziunea torentiala şi fiind in plus şi o importantă sursă de poluare fonică.

Făgetul Clujului - Valea Morii, arie naturală protejată, Sit "Natura 2000"

Situl Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, cu o suprafaţă de 1.667 ha, este o arie protejată de mărime medie-mică la nivelul ţării noastre. Se afla situată în zona sub-montană în cuprinsul unităţii de relief Dealul Feleacului la altitudini cuprinse între 383 m îi 832 m cu o medie de 625 m. Biogeografic se află situată în regiunea continentală având coordonatele geografice: lat. N 46º 42' 53'' şi long. E 23º 34' 18''. Administrativ, aria naturala protejata se afla în totalitate pe teritoriul Judeţului Cluj.

Cea mai mare parte a suprafeţei sitului (79%) se afla în regim de folosinţă silvic, 14% reprzintă păsuni ameliorate iar 7% este ocupat de drumuri şi zone construite. Aproximativ jumătate (47%) din suprafaţă o constituie proprietate de stat, restul împarţindu-se în părţi relativ egale între proprietate comunală (15%), comunitate religioasă (21%) şi privată (17%).

In cadrul sitului au fost identificate urmatoarele clase de habitate: păduri de foioase, mlaştini şi păşuni.

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele tipuri de habitate: 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 7230 Mlaştini alcaline, 7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar).

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele specii de animale şi plante cuprinse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1220 Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă europeană) , 4050 Isophya stysi (cosaşul), 1059 Maculinea teleius (fluture), 4030 Colias myrmidone (albiliţa portocalie - fluture), 1060 Lycaena dispar (fluturele de zi), 1052 Euphydryas maturna (fluture), 1074 Eriogaster catax (future de noapte), 4036 Leptidea morsei (fluture), 1898 Eleocharis carniolica (pipiriguţ – plantă), 1903 Liparis loeselii (moşişoare – plantă, orhidee), 1758 Ligularia sibirica (curechiu de munte - plantă), 4068 Adenophora lilifolia (clopoţel).

Alte specii importante de floră şi faună identificate şi protejate în cuprinsul sitului:

Plante: Achillea impatiens (coada şoricelului), Arnica montana (arnica), Cladium mariscus, Daphne cneorum (tămâiţă), Galanthus nivalis (ghiocel), Galium pumilum, Menyanthes trifoliate (trifoişte de baltă), Phyteuma tetramerum (puşca dracului), Swertia perennis (volovatic), Tofieldia calyculata, Trollius europaeus (bulbucul de munte)

Nevertebrate: Helix pomatia (melcul de livadă), Elasmucha grisea

Amfibieni: Rana ridibunda (broasca mare de lac)

Mamifere: Capreolus capreolus (căprioara), Cricetus cricetus (hârciogul european), Felis silvestris (pisica sălbatică), Lepus europaeus (iepurele), Martes martes (jderul de copac), Meles meles (bursucul, viezurele), Myoxus glis (pârşul mare), Sciurus vulgaris (veveriţa), Sus scrofa (porcul mistreţ), Vulpes vulpes (vulpea)

In perimetrul Sitului Natura 2000 Făgetul Clujului Valea Morii se află rezervaţia naturală categoria IV IUCN, “Făgetul Clujului”, de tip mixt cu o suprafaţă de aprox. 270 ha. Protejeaza o arie împădurită cu arboreta de Fagus sylvatica (fag), Quercus petraea (gorun), Quercus robur (stejar) și Carpinus betulus (carpen). Arealul are o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică pentru județul Cluj.

Ameninţări pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului 

Extinderea suprafeţelor construite - datorită localizării în imediata vecinătate a Mun. Cluj-Napoca zona este foarte căutată pentru construcţia de blocuri si case de locuit dar şi cabane pentru agrement. In ultimii 20 de ani o însemnată parte din suprafaţa totală a Pădurii Făget (mai întinsă decât suprafaţa Sitului Natura 2000) a fost transformată în astfel de zone de locuit făcând loc unor adevarate cartiere. In ultima perioadă se înregistreaza o tendinţă de a se construii şi la limita sau chiar în interiorul Sitului Natura 2000, aceasta presiune fiind mai intensa in zona Nordica, la limita cu suprafeţele din intravilanul Mun. Cluj-Napoca. 

Poluarea cu deseuri - provenite din depozitarea ilegală a deseurilor din construcţii, dar şi a celor menajere. O altă categorie o reprezintă deşeurile abandonate de turişti. 

Turism necontrolat - zona sitului este o destinaţie foarte populară pentru practicarea turismului de agrement (picnic, plimbări etc.) dar şi a celui activ / sportiv (drumeţie, trail-running, mountainbike, călărie etc). Toate aceste activitati se desfăşoara în lipsa unui cadru de reglementare şi supraveghere unele având consecinţe negative asupra stării de conservare a habitatelor şi speciilor. Se remarcă o intensificare a acestor activităţi la sfârsit de saptămână şi in zilele de sărbători legale. 

Exploatarile forestiere - în zonă au fost semnalate numeroase cazuri de tăieri ilegale. In exploatarile legale se practică pe anumite suprafeţe tăierile la ras şi înfiinţarea de plantaţii. 

Fragmentarea habitatelor - se remarcă o tendinţă de îngrădire a terenurilor proprietate privată rezultând fragmentarea habitatelor, în special a celor de păşune. 

Abandonarea practicilor tradiţionale de întreţinere a păşunilor - în contextul urbanizării zonelor limitrofe Mun. Cluj-Napoca, practicile traditionale de întretinere a pajistilor prin curăţare, păşunat şi cosit tind să fie abandonate. In lipsa lor terenurile sunt invadate de vegetaţie lemnoasă. 

Vânătoarea - în zona au fost semnalate cazuri de braconaj. Evaluarea efectivelor de animale pentru alocarea cotelor de vânat se fac pe baza unor observaţii superficiale pe teren existând astfel pericolul vânarii unui numar prea mare de animale din diverse specii. 

Turismul motorizat - zona este frecventată destul de des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad: maşini de teren, ATV-uri, motociclete tip enduro. Aceştia nu se limitează la drumurile publice şi forestiere ci se deplasează în habitate naturale afectandu-le starea de conservare, favorizând eroziunea torenţială şi fiind o importanta sursă de poluare fonică.

Cu buldozerul prin Cheile Geogelului

In luna octombrie, cu ocazia unei ture de drumetie, cativa colegi au constatat cu uimire ca prin Cheile Geogelului (rezervatie naturala de interes national) cineva a croit un drum cu buldozerul distrugand albia raului in sectorul cel mai ingust si spectaculos, a dislocat roci si distrus solul si vegetatia. Autorul s-a dovedit a fi un proprietar de "gater" din zona care intentiona sa foloseasca acest drum pentru a transporta lemne. Intre timp am aflat ca individul a fost amendat de Garda de Mediu si i s-a pus in vedere sa renatureze zona afectata. 

Inainte si dupa...

...si alte cateva fotografii sugestive: