Făgetul Clujului - Valea Morii, arie naturală protejată, Sit "Natura 2000"

Situl Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, cu o suprafaţă de 1.667 ha, este o arie protejată de mărime medie-mică la nivelul ţării noastre. Se afla situată în zona sub-montană în cuprinsul unităţii de relief Dealul Feleacului la altitudini cuprinse între 383 m îi 832 m cu o medie de 625 m. Biogeografic se află situată în regiunea continentală având coordonatele geografice: lat. N 46º 42' 53'' şi long. E 23º 34' 18''. Administrativ, aria naturala protejata se afla în totalitate pe teritoriul Judeţului Cluj.

Cea mai mare parte a suprafeţei sitului (79%) se afla în regim de folosinţă silvic, 14% reprzintă păsuni ameliorate iar 7% este ocupat de drumuri şi zone construite. Aproximativ jumătate (47%) din suprafaţă o constituie proprietate de stat, restul împarţindu-se în părţi relativ egale între proprietate comunală (15%), comunitate religioasă (21%) şi privată (17%).

In cadrul sitului au fost identificate urmatoarele clase de habitate: păduri de foioase, mlaştini şi păşuni.

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele tipuri de habitate: 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 7230 Mlaştini alcaline, 7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus (habitat prioritar).

In cadrul sitului sunt protejate urmatoarele specii de animale şi plante cuprinse in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1220 Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă europeană) , 4050 Isophya stysi (cosaşul), 1059 Maculinea teleius (fluture), 4030 Colias myrmidone (albiliţa portocalie - fluture), 1060 Lycaena dispar (fluturele de zi), 1052 Euphydryas maturna (fluture), 1074 Eriogaster catax (future de noapte), 4036 Leptidea morsei (fluture), 1898 Eleocharis carniolica (pipiriguţ – plantă), 1903 Liparis loeselii (moşişoare – plantă, orhidee), 1758 Ligularia sibirica (curechiu de munte - plantă), 4068 Adenophora lilifolia (clopoţel).

Alte specii importante de floră şi faună identificate şi protejate în cuprinsul sitului:

Plante: Achillea impatiens (coada şoricelului), Arnica montana (arnica), Cladium mariscus, Daphne cneorum (tămâiţă), Galanthus nivalis (ghiocel), Galium pumilum, Menyanthes trifoliate (trifoişte de baltă), Phyteuma tetramerum (puşca dracului), Swertia perennis (volovatic), Tofieldia calyculata, Trollius europaeus (bulbucul de munte)

Nevertebrate: Helix pomatia (melcul de livadă), Elasmucha grisea

Amfibieni: Rana ridibunda (broasca mare de lac)

Mamifere: Capreolus capreolus (căprioara), Cricetus cricetus (hârciogul european), Felis silvestris (pisica sălbatică), Lepus europaeus (iepurele), Martes martes (jderul de copac), Meles meles (bursucul, viezurele), Myoxus glis (pârşul mare), Sciurus vulgaris (veveriţa), Sus scrofa (porcul mistreţ), Vulpes vulpes (vulpea)

In perimetrul Sitului Natura 2000 Făgetul Clujului Valea Morii se află rezervaţia naturală categoria IV IUCN, “Făgetul Clujului”, de tip mixt cu o suprafaţă de aprox. 270 ha. Protejeaza o arie împădurită cu arboreta de Fagus sylvatica (fag), Quercus petraea (gorun), Quercus robur (stejar) și Carpinus betulus (carpen). Arealul are o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică pentru județul Cluj.

Ameninţări pentru conservarea biodiversităţii şi peisajului 

Extinderea suprafeţelor construite - datorită localizării în imediata vecinătate a Mun. Cluj-Napoca zona este foarte căutată pentru construcţia de blocuri si case de locuit dar şi cabane pentru agrement. In ultimii 20 de ani o însemnată parte din suprafaţa totală a Pădurii Făget (mai întinsă decât suprafaţa Sitului Natura 2000) a fost transformată în astfel de zone de locuit făcând loc unor adevarate cartiere. In ultima perioadă se înregistreaza o tendinţă de a se construii şi la limita sau chiar în interiorul Sitului Natura 2000, aceasta presiune fiind mai intensa in zona Nordica, la limita cu suprafeţele din intravilanul Mun. Cluj-Napoca. 

Poluarea cu deseuri - provenite din depozitarea ilegală a deseurilor din construcţii, dar şi a celor menajere. O altă categorie o reprezintă deşeurile abandonate de turişti. 

Turism necontrolat - zona sitului este o destinaţie foarte populară pentru practicarea turismului de agrement (picnic, plimbări etc.) dar şi a celui activ / sportiv (drumeţie, trail-running, mountainbike, călărie etc). Toate aceste activitati se desfăşoara în lipsa unui cadru de reglementare şi supraveghere unele având consecinţe negative asupra stării de conservare a habitatelor şi speciilor. Se remarcă o intensificare a acestor activităţi la sfârsit de saptămână şi in zilele de sărbători legale. 

Exploatarile forestiere - în zonă au fost semnalate numeroase cazuri de tăieri ilegale. In exploatarile legale se practică pe anumite suprafeţe tăierile la ras şi înfiinţarea de plantaţii. 

Fragmentarea habitatelor - se remarcă o tendinţă de îngrădire a terenurilor proprietate privată rezultând fragmentarea habitatelor, în special a celor de păşune. 

Abandonarea practicilor tradiţionale de întreţinere a păşunilor - în contextul urbanizării zonelor limitrofe Mun. Cluj-Napoca, practicile traditionale de întretinere a pajistilor prin curăţare, păşunat şi cosit tind să fie abandonate. In lipsa lor terenurile sunt invadate de vegetaţie lemnoasă. 

Vânătoarea - în zona au fost semnalate cazuri de braconaj. Evaluarea efectivelor de animale pentru alocarea cotelor de vânat se fac pe baza unor observaţii superficiale pe teren existând astfel pericolul vânarii unui numar prea mare de animale din diverse specii. 

Turismul motorizat - zona este frecventată destul de des de amatorii de sporturi motorizate pe teren offroad: maşini de teren, ATV-uri, motociclete tip enduro. Aceştia nu se limitează la drumurile publice şi forestiere ci se deplasează în habitate naturale afectandu-le starea de conservare, favorizând eroziunea torenţială şi fiind o importanta sursă de poluare fonică.