Contextul…
In timpuri istorice, când activitatea umană era încă redusă, aproape întreg teritoriul Transilvaniei era acoperit de păduri și rariști de stejar. Aceste păduri aveau o mare diversitate și ofereau condiții de viață extrem de variate. O foarte mică parte din aceste păduri s-au păstrat până în zilele noastre iar cele rămase sunt supuse unei presiuni umane din ce în ce mai intense. Există foarte puține rezervații naturale care ocrotesc acest tip de ecosistem și nu există o inițiativă coerentă de a conserva eșantioane relevante din toate tipurile de păduri de stejar existente.
Ce avem de gând…
Intenționăm să punem bazele unei rețele de mici rezervații naturale cu regim de protecție strict cuprinzând habitate de pădure de stejar cât mai diverse și relevante. Aceste păduri urmează să fie readuse la structura lor naturală (dacă este cazul) și lăsate apoi să evolueze natural spre stadiul de păduri seculare. Pe măsură ce arborii cresc și pădurea „îmbătrânește”, ecosistemul forestier crește și el în complexitate structurală și capacitate de suport pentru biodiversitate. Aceste petice de pădure vor juca un rol foarte important: pe de o parte vor fi „puncte fierbinți” locale pentru biodiversitate iar pe de altă parte vor fi adevărate fortărețe pentru o serie de specii rare sau amenințate.
Pentru că vrem să ne asigurăm că aceste păduri vor fi protejate permanent, intenționăm sa le cumpărăm.
Este acesta un mod eficient de protejare a biodiversității? Da! Uite ce spun oamenii de știință…
Cercetările arată că diversitatea structurală a pădurii crește direct proporțional cu vârsta ei. Pe de altă parte, eficiența unor măsuri cum ar fi creșterea vârstei de exploatare a pădurii sau insule de îmbătrânire temporare este discutabilă astfel încât cercetătorii recomandă ca mult mai eficientă realizarea de rezervații stricte, permanente.
Care este zona noastră de interes…
Depresiunea Transilvaniei se află în NV României, în provincia istorică cu același nume, înconjurată și adăpostită din toate părțile de Munții Carpați. Peisajul este dominat de dealuri cu aspect domol și altitudine medie de 300-500m. Climatul este de tip continental cu veri calde, ierni reci și precipitații de 600-800 mm / an. Partea centrală a podișului numită Câmpia Transilvaniei este și cea mai antropizată și despădurită dar pe de altă parte, datorită climatului mai blând și mai secetos această zonă are și cele mai interesante păduri, cu multe specii rare, relicte sau termofile.
Cum poți să ajuți…
Ne poți ajuta să cumpăram o suprafață de pădure. Pentru fiecare 200 lei primiți putem adăuga aproximativ 1 ar (100 mp) de pădure sau aproximativ 7 arbori rețelei noastre de rezervații.
Poți să consideri că e pădurea ta, după ce realizăm cumpărarea îți trimitem un contur al pădurii pe care îl poți vizualiza on-line în aplicațiile cu hărți satelit astfel încât vei ști exact unde se află pădurea cumpărată de tine, poate vrei să îi faci și o vizită.
Te asigurăm că banii tăi vor fi folosiți exclusiv pentru cumpărarea pădurii, nimic nu merge pe salarii sau alte cheltuieli.
De asemenea poți ajuta răspândind vestea despre această inițiativă, poate prietenii, rudele sau colegii tăi sunt interesați să se implice.
Câteva cuvinte despre pădurile de stejar și importanța acestora pentru conservarea biodiversității în Transilvania…
Pădurile și rariștile de stejar sunt unele dintre cele mai bogate și diverse habitate din România. Există atât o zonare latitudinală cât și una altitudinală a acestor păduri de la cele de gorun (Quercus petraea) ce urcă până la 1200 m pe versanții Carpaților până la cele iubitoare de căldură și uscăciune dominate de stejarul pufos (Quercus pubescens). Intre aceste extreme avem păduri dominate de stejarul pedunculat (Quercus robur), de gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris) sau stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). Alți arbori frecvant întâlniți în amestec cu speciile de stejar sunt: fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), teii (Tilia sp.), paltinii (Acer sp.), cireșul sălbatic (Prunus avium) etc. Pădurile de stejar, mai ales cele termofile, sunt considerate ca având o valoare mare pentru conservare, cu o biodiversitate bogată și multe specii rare și amenințate. De-a lungul timpului majoritatea acestor păduri au fost tăiate pentru a face loc pășunilor și culturilor agricole dar și așezărilor și căilor de comunicații.
Cele care au supraviețuit până astăzi se degradează în continuare datorită practicilor forestiere agresive, tăierilor ilegale pentru lemn de foc și a pășunatului cu oi. Practicile silvice agresive sunt responsabile pentru modificarea atât a structurii pe vârste a pădurii cât și pe specii: arborii maturi sunt eliminați, se fac plantări de specii exotice, lemnul mort (de care 30% din toate viețuitoarele pădurii depind pentru hrană și adăpost) este eliminat etc. Managementul forestier are în general mai multe și mai importante influențe negative decât tăierile ilegale pentru lemn de foc. Pășunatul cu oi în păduri este responsabil pentru distrugerea stratului herbaceu și arbustiv, tasarea solului etc.
Prin restaurarea structurii pădurii și evoluția ei spre stadiul de pădure seculară va rezulta o creștere a biodiversității și beneficii pentru toate viețuitoarele dar mai ales pentru o serie de specii de păsări, lilieci și insecte amenințate. Păsări mari ca de exemplu acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), huhurezul mare (Strix uralensis) sau barza neagră (Ciconia nigra) depind de arborii mari pentru a cuibări. Unele specii de coleoptere mari amenințate în întreaga Europă ca de exemplu rădașca (Lucanus cervus – cea mai mare insectă de uscat de pe continent, cu masculul ce ajunge până la 10 cm lungime) sau croitorul mare (Cerambyx cerdo) vor beneficia de cantitatea mare de lemn mort de care larvele lor au nevoie pentru hrană și adăpost.
Monitorizarea eforturilor noastre…
Principalele beneficii vor fi: o creștere a valorii parametrilor de biodiversitate (bogăția în specii, eterogenitatea etc.); va asigura adăpost, hrană și zone pentru înmulțire pentru numeroase specii dar mai ales pentru o serie de păsări, lilieci și insecte amenințate.
Vom monitoriza evoluția structurii habitatelor de pădure, numărul de arbori regenerați natural sau plantați (dacă este cazul), indici de biodiversitate (bogația în specii, eterogenitatea etc.), numărul de cuiburi, scorburi ocupate de lilieci, prezența și densitatea insectelor saproxilice etc.
Cum poți sa donezi…
In contul: RO35RNCB0113127038170001, Banca Comercială Română
Titular: Asociația Natura Transilvaniei
CIF: 30003807
Pentru a putea pastra legătura scrie-ne un email la naturatransilvaniei(la)yahoo.com.
La aceasta adresă ne poți contacta și daca ai orice fel de nelămuriri, propuneri etc.
