Primele păduri au apărut în urmă cu 385 milioane ani și erau formate din arbori de wattieza care creșteau până la 10 metri înălțime, se înmulțea prin spori și semănau cu ferigile arborescente sau palmierii din zilele noastre. Acești arbori au avut un rol cheie în evoluția vieții creând condițiile propice pentru colonizarea uscatului de către primele vertebrate.
Primii arbori ramificați, asemănători celor din zilele noastre, apăreau 23 mil. ani mai târziu și aparțineau genului Archaeopteris. Acești noi arbori sunt mai masivi și mai viguroși atingând înălțimi de până la 20 m și grosimi ale trunchiului de 1,5 m. Au fost primele plante cu longevitate ridicată (se crede ca puteau trăi peste 100 ani) iar în scurt timp aceste păduri împânzesc întreg uscatul și modifică radical compoziția atmosferei îmbogățind-o cu oxigen (de la 5% la 20%) și reducând concentrația de dioxid de carbon (de la 10% la 1%), ceea ce a dus la reducerea semnificativă a temperaturii la suprafața Pământului.
Pădurile de wattieza și archaeopteris au existat pentru o perioadă relativ scurtă de timp dar au schimbat fața pământului pentru totdeauna imprimându-i aspectul pe care îl știm și astăzi.
Primii arbori ramificați, asemănători celor din zilele noastre, apăreau 23 mil. ani mai târziu și aparțineau genului Archaeopteris. Acești noi arbori sunt mai masivi și mai viguroși atingând înălțimi de până la 20 m și grosimi ale trunchiului de 1,5 m. Au fost primele plante cu longevitate ridicată (se crede ca puteau trăi peste 100 ani) iar în scurt timp aceste păduri împânzesc întreg uscatul și modifică radical compoziția atmosferei îmbogățind-o cu oxigen (de la 5% la 20%) și reducând concentrația de dioxid de carbon (de la 10% la 1%), ceea ce a dus la reducerea semnificativă a temperaturii la suprafața Pământului.
Pădurile de wattieza și archaeopteris au existat pentru o perioadă relativ scurtă de timp dar au schimbat fața pământului pentru totdeauna imprimându-i aspectul pe care îl știm și astăzi.
(sursă imagini: wikipedia/commons)
